Rusia a investit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova în operațiuni de influențare a alegerilor și a referendumului desfășurat săptămâna trecută, iar autoritățile moldovene estimează că aceste eforturi se vor dubla anul viitor, când în țară vor avea loc alegeri parlamentare. În timp ce buletinele de vot erau încă numărate, Maia Sandu a condamnat „forțele străine” și „grupările criminale” care „au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă” încercând să deturneze rezultatul alegerilor, fiind aproape de a reuși. Serviciul diplomatic al Uniunii Europene a declarat luni că „Rusia și intermediarii săi au încercat să submineze procesul democratic și de votare din Republica Moldova”, dar a lăudat Chișinăul pentru reușita de a organiza alegeri libere și corecte, în ciuda acestor presiuni.
Criticii Maiei Sandu din Găgăuzia susțin, totuși, că prin accentul pus pe influența Rusiei asupra votului, ea ignoră motivele legitime pentru care oamenii din această regiune sunt dezamăgiți de guvernarea sa din ultimii patru ani. „Euro, care euro? Aici nu sunt nici lei, darămite euro”, a spus o femeie din satul găgăuz Beșalma. La Comrat, capitala regiunii, un vânzător de dulciuri din piață a mărturisit că simte că este nevoit să cheltuie tot ce câștigă. „Nu vreau să mă mut spre Europa, ar trebui să fim cu Rusia. Cu Rusia chiar poți să trăiești bine. Nu așa cum este aici”, a adăugat femeia, explicând că își ia majoritatea informațiilor de la canalele rusești. „Ei oferă 200-400 de lei. Firește că oamenii își vor vinde votul”, a declarat un locuitor din Găgăuzia, subliniind că mulți de acolo se luptă să supraviețuiască financiar și nu este surprins că oamenii își vând voturile celor care le oferă bani. „Este mult mai ușor să mituiești oameni aici decât la Chișinău. Salariile sunt atât de mici”, a adăugat el, precizând că ar accepta un loc de muncă chiar și pentru 280 de dolari pe lună, dacă ar găsi.
Eforturile Moscovei de a-și menține influența în Găgăuzia s-au intensificat după ce Maia Sandu a inițiat o politică de distanțare față de Rusia și a aplicat pentru aderarea Republicii Moldova la UE, imediat după invadarea Ucrainei de către Moscova, în 2022, și după fuga lui Ilan Șor în Rusia, în 2021. Partidul Șor, interzis pentru finanțare ilegală din partea Kremlinului, a reușit totuși să sprijine anul trecut un candidat necunoscut pentru funcția de bașcan (guvernator) al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Deși poliția a descoperit o rețea de șantaj și mită care a acționat în favoarea sa, Guțul a rămas liderul Găgăuziei și, între timp, a avut o întâlnire cu președintele Vladimir Putin în Rusia. „În Găgăuzia, cu statutul său autonom, Șor are mai multă libertate de acțiune”, a explicat Olga Roșca, consiliera Maiei Sandu pe politică externă. „El și Rusia profită de legăturile istorice și culturale, precum și de dificultățile socio-economice ale regiunii. Astfel, Găgăuzia a devenit o bază de putere pe care el o poate folosi pentru a destabiliza Chișinăul.”
Găgăuzia este o regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, populată de găgăuzi, un grup etnic distinct de origine turcică, dar cu credință ortodoxă. Aceasta își are originile istorice și culturale adânc înrădăcinate în Eurasia, iar relația sa cu Moldova și cu marile puteri regionale a fost marcată de o complexitate care persistă și astăzi. Istoria Găgăuziei reflectă o luptă continuă pentru autonomie și identitate în contextul geopolitic al Europei de Est și al influenței statelor vecine.
Găgăuzii sunt un popor turcic a cărui istorie este strâns legată de migrațiile triburilor din stepele eurasiatice. Originea exactă a găgăuzilor este subiect de dezbatere între istorici, dar mulți consideră că aceștia descind din triburile oguze, care au migrat din Asia Centrală și s-au stabilit în Balcani în jurul secolului al XIII-lea. În această perioadă, Imperiul Bizantin și Imperiul Otoman au avut o influență puternică asupra regiunii, iar găgăuzii au adoptat treptat creștinismul ortodox, deși au păstrat limba și anumite elemente culturale de origine turcică.
După secole de migrație și adaptare la condițiile din Balcani, o parte din populația găgăuză s-a mutat în zona Basarabiei, sub influența Imperiului Rus. Această migrație a avut loc în special în secolul al XIX-lea, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost integrată în Imperiul Rus după războaiele ruso-turce. În această perioadă, găgăuzii au primit permisiunea de a se stabili în sudul Basarabiei, unde au găsit condiții prielnice pentru a-și dezvolta comunitățile agricole și culturale.
După Primul Război Mondial, în urma colapsului Imperiului Rus, Basarabia a fost unificată cu Regatul României în 1918. Aceasta a fost o perioadă de schimbări majore pentru găgăuzi, care au trebuit să se adapteze la noul context politic românesc. Totuși, mulți dintre ei au rămas atașați de limba și tradițiile lor turcice ( sau mai degrabă rusești! ) , iar integrarea în cadrul statului român a fost uneori dificilă. Vom analiza pe larg la secțiunea istorica aceasta comunitate din Republica Moldova.