În anii ’60 și ’70, tinerii români erau fascinați de muzica rock și pop din Occident. Deoarece accesul la înregistrările originale era dificil, artiștii locali au început să preia melodii occidentale, adaptându-le pentru publicul românesc. Această practică a dus la apariția unor versiuni locale ale unor piese celebre, care au devenit hituri în România.
Exemple notabile de adaptări
-
Dan Spătaru a lansat piesa „Drumurile noastre”, care este o adaptare a melodiei „Ona noćas neće doći” a cântărețului iugoslav Miki Jevremović.
-
Trupa Iris a preluat mai multe piese occidentale:
- „De vei pleca” este o adaptare după „We Wish You Well” de la Whitesnake.
- „Să nu crezi nimic” este inspirată de „Don’t Believe a Word” a trupei Thin Lizzy.
- „Trenul fără naș” este o adaptare după „Running Wild” de la Judas Priest.
-
Compact a lansat piesa „Cine ești tu oare”, care este o adaptare a melodiei „Somebody Save Me” de la Cinderella.
-
Cargo a preluat:
- „Destin”, inspirată de „Electric Funeral” a trupei Black Sabbath.
- „Apocalipsa”, o adaptare după „Kashmir” de la Led Zeppelin.
Chiar și trupa Phoenix, cunoscută pentru integrarea elementelor folclorice în muzica rock, a preluat influențe occidentale în unele dintre piesele lor.
Contextul cultural și impactul asupra muzicii românești
În ciuda restricțiilor, aceste adaptări au permis publicului românesc să fie conectat la tendințele muzicale internaționale și au contribuit la dezvoltarea unei scene muzicale locale vibrante. Artiștii români au demonstrat creativitate și ingeniozitate în modul în care au integrat influențele occidentale, adaptându-le la contextul cultural și social al vremii.
Astfel, muzica occidentală a reușit să pătrundă în România comunistă prin intermediul acestor adaptări, oferind publicului o fereastră către lumea din afara granițelor țării și îmbogățind patrimoniul muzical național.
De-a lungul timpului, unele melodii românești au fost preluate și adaptate de artiști internaționali, demonstrând influența și atractivitatea muzicii noastre pe scena mondială. Iată câteva exemple notabile:
1. „Sanie cu zurgălăi” – Richard Stein
Compusă în 1936 de Richard Stein, cu versuri de Liviu Deleanu, „Sanie cu zurgălăi” a fost interpretată inițial de Silvian Florin și Petre Alexandru. De-a lungul anilor, melodia a fost adaptată în diverse limbi și stiluri.
-
Les Paul și Mary Ford au lansat în 1953 versiunea „Johnny Is the Boy for Me”, cu versuri în limba engleză scrise de Paddy Roberts și Marcel Stellman.
-
Édith Piaf a interpretat în același an varianta franceză intitulată „Johnny, tu n’es pas un ange”, cu versuri de Francis Lemarque.
-
Vaya Con Dios a inclus în 1988 pe albumul lor de debut propria versiune a piesei „Johnny, tu n’es pas un ange”.
Aceste adaptări au dus la dispute legale privind drepturile de autor, Richard Stein acuzându-l pe Les Paul de plagiat și câștigând procesul ulterior.
2. „Dragostea din tei” – O-Zone
Lansată în 2003 de trupa moldovenească O-Zone, „Dragostea din tei” a cunoscut un succes internațional remarcabil.
-
Trei Sud Est a realizat o versiune în limba română intitulată „Oriunde ai fi”.
-
Haiducii au lansat varianta „Dragostea din tei” în limba italiană, care a avut succes în țări precum Italia și Germania.
-
T.I. a folosit un sample din „Dragostea din tei” în piesa sa „Live Your Life” din 2008, în colaborare cu Rihanna, care a ajuns pe primul loc în topul Billboard Hot 100 din SUA.
Aceste exemple evidențiază modul în care muzica românească a influențat și a fost integrată în cultura muzicală internațională, demonstrând universalitatea și atractivitatea melodiilor noastre.