Ținutul Herța – teritoriul care nu era nici Basarabia, nici Bucovina
În iunie 1940, URSS cere Basarabia și nordul Bucovinei. Armata Roșie ajunge însă și la Herța – un teritoriu cu o istorie politică diferită de amândouă.
Dacă vrem să înțelegem cazul Herței, trebuie să uităm pentru câteva minute de Bucovina. Pentru că aici apare una dintre confuziile cele mai frecvente atunci când sunt discutate evenimentele din iunie 1940. Herța este deseori enumerată alături de nordul Bucovinei și Basarabia, ceea ce poate crea impresia că făcea parte din una dintre aceste provincii.
Nu făcea parte nici din Basarabia, nici din Bucovina habsburgică.
1. Să ne întoarcem pentru câteva secunde în 1775
În primul articol al acestei serii am urmărit teritoriul Moldovei înainte de anexarea austriacă. În 1775, Austria obține nord-vestul Moldovei care va deveni Bucovina. Herța rămâne însă în Moldova. De aici înainte, drumurile celor două teritorii se despart pentru aproape un secol și jumătate.
| Bucovina | Herța |
|---|---|
| până în 1775: Moldova | până în 1775: Moldova |
| 1775–1918: Imperiul Habsburgic / Austro-Ungar | 1775–1859: Moldova |
| 1918: intră în România | 1859: intră odată cu Moldova în Principatele Unite |
| 1918–1940: România | 1862–1940: România |
Herța nu trecuse prin cei 143 de ani de administrație habsburgică ai Bucovinei. Nu fusese parte a Imperiului Rus.
În 1940, Herța se afla în România pentru că rămăsese în Moldova și urmase evoluția politică a Moldovei către statul român.
2. Nici administrativ Herța nu era în Bucovina
În România interbelică, Herța aparținea județului Dorohoi. Județul Dorohoi aparținea Moldovei istorice și nu fostei provincii austriece Bucovina. La nord-vest începea Bucovina. La est se afla Basarabia, dincolo de Prut. Herța se găsea astfel într-o poziție geografică aparte, între teritoriile pe care Uniunea Sovietică urma să le revendice în iunie 1940.
Herța = județul Dorohoi.Nu județul Cernăuți.
Nu județul Storojineț.
Nu Basarabia.
3. Ultimatumul sovietic nu spune „Ținutul Herța”
Acum revenim la documentele din iunie 1940. Nota sovietică din 26 iunie cere României:
- Basarabia;
- partea nordică a Bucovinei indicată pe harta anexată.
Herța nu apare nominal ca o a treia revendicare teritorială. Și aici apare întrebarea inevitabilă:
atunci cum ajunge Herța în URSS?
4. Un document din 26 iunie complică povestea
Avem însă un document diplomatic foarte important. În după-amiaza zilei de 26 iunie 1940, Molotov îl convoacă pe ambasadorul german la Moscova, Friedrich-Werner von der Schulenburg. Molotov îl informează că guvernul sovietic și-a redus revendicarea de la Bucovina la partea nordică a provinciei și Cernăuți. Apoi descrie aproximativ frontiera dorită. Telegrama lui Schulenburg consemnează că linia urma să meargă de la punctul sudic al Ucrainei Sovietice occidentale, spre est de-a lungul Sucevei și apoi:
Cu alte cuvinte, Herța apare în discuția privind traseul frontierei înainte de începerea ocupației sovietice.
5. Asta schimbă puțin întrebarea
Există o explicație foarte răspândită potrivit căreia ocuparea Herței ar fi rezultat pur și simplu dintr-o eroare. Povestea este legată de harta anexată ultimatumului. Linia noii frontiere ar fi fost trasată cu un creion gros, iar grosimea liniei ar fi acoperit o zonă de mai mulți kilometri. Herța ar fi ajuns astfel accidental de partea sovietică. Este o explicație spectaculoasă. Dar documentul diplomatic german ne obligă să fim mai prudenți.
6. Dar asta nu înseamnă nici că documentele cer explicit „Ținutul Herța”
Trebuie evitată și concluzia opusă. Ultimatumul nu conține o formulare de tipul: „România va ceda Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.” Herța nu apare ca o a treia provincie revendicată separat. Problema se află la trasarea efectivă a limitei teritoriale. Avem astfel două niveluri diferite ale documentației:
| Document | Ce spune despre Herța? |
|---|---|
| Protocolul secret din 1939 | Nu menționează Herța; vorbește despre interesul sovietic pentru Basarabia |
| Ultimatumul din 26 iunie 1940 | Nu revendică nominal Ținutul Herța ca teritoriu separat |
| Telegrama Schulenburg, 26 iunie | Descrierea frontierei sovietice ajunge explicit la Herța, pe Prut |
| Ocupația efectivă | Armata Roșie ocupă Herța |
7. 28 iunie – Armata Roșie trece frontiera
România acceptă ultimatumul pentru a evita războiul. La 28 iunie 1940, trupele sovietice trec frontiera. Ocupația trebuia să se desfășoare etapizat, în timp ce armata și administrația română evacuau teritoriile cedate. În practică, înaintarea sovietică se desfășoară în unele locuri mai repede decât calendarul stabilit. Documentele diplomatice americane contemporane consemnează explicit că trupele sovietice avansau în anumite zone înaintea programului prevăzut, într-o situație caracterizată de confuzie și incidente locale.
8. La Herța are loc și un incident armat
Intrarea trupelor sovietice în zona Herța nu se desfășoară fără incidente. Unități românești aflate în retragere intră în contact cu trupele sovietice. Are loc un schimb de focuri. Printre militarii români uciși se află și căpitanul Ioan Boroș. Incidentul arată cât de neclară și tensionată era situația de pe teren în primele ore ale noii frontiere.
9. De ce era Herța utilă strategic?
Geografia ne oferă o parte a explicației. Teritoriul se afla între nordul Bucovinei și Basarabia. Noua frontieră sovietică urmărea să lege teritoriile ocupate într-o configurație mai coerentă. În discuțiile cu Germania, Molotov subliniase deja importanța comunicațiilor dintre Basarabia, Cernăuți și Liov. Herța se găsea exact în zona în care trebuia realizată legătura dintre frontiera nord-bucovineană și Prut.
Aceasta explică interesul strategic pentru traseul frontierei, chiar dacă documentele disponibile nu ne permit să reducem ocuparea Herței la un singur motiv demonstrat.
10. Argumentul „ucrainean” funcționează diferit aici
În cazul nordului Bucovinei, guvernul sovietic invocase explicit populația ucraineană. Pentru Herța situația demografică era diferită. Zona aparținea județului Dorohoi și avea o populație majoritar românească, alături de comunități ucrainene, evreiești și alte grupuri. Prin urmare, justificarea sovietică utilizată pentru nordul Bucovinei nu se transferă automat asupra Herței.
Nu fusese parte a Imperiului Rus.
Nu fusese parte a Basarabiei.
Nu fusese parte a Bucovinei habsburgice.
Nu apare nominal ca a treia revendicare în ultimatum.
Dar apare în descrierea sovietică a traseului noii frontiere și este ocupată efectiv de Armata Roșie.
11. Ce face URSS cu Herța după ocupare?
După ocuparea teritoriilor, Moscova trebuie să decidă cum vor fi organizate administrativ. La 2 august 1940, nordul Bucovinei, o parte din nordul Basarabiei și teritoriul Herța sunt incluse în RSS Ucraineană. Ele intră în nou-creata regiune Cernăuți. Basarabia este împărțită între RSS Moldovenească și RSS Ucraineană. Din acest moment, Herța este administrată împreună cu nordul Bucovinei dinspre Cernăuți.
12. Pentru prima dată, Herța și nordul Bucovinei ajung în aceeași structură administrativă
Acesta este un detaliu istoric aproape paradoxal. Înainte de 1775, ambele teritorii făcuseră parte din Moldova. După 1775 drumurile lor se despărțiseră. Bucovina intrase în Imperiul Habsburgic. Herța rămăsese în Moldova. În 1918 se găseau din nou în același stat – România – dar continuau să aparțină unor unități administrative diferite. Abia după ocuparea sovietică din 1940, Herța este legată administrativ de Cernăuți.
| Perioada | Nordul Bucovinei | Herța |
|---|---|---|
| până în 1775 | Moldova | Moldova |
| 1775–1918 | Imperiul Habsburgic / Austro-Ungar | Moldova → România |
| 1918–1940 | România – Bucovina | România – județul Dorohoi |
| din 1940 | RSS Ucraineană – regiunea Cernăuți | RSS Ucraineană – regiunea Cernăuți |
13. A fost Herța ocupată „din greșeală”?
Pe baza documentelor disponibile, răspunsul cel mai prudent este:
explicația unei simple greșeli cartografice nu este suficientă.
Este adevărat că harta anexată ultimatumului era imprecisă și că delimitarea efectivă a frontierei s-a făcut într-o atmosferă extrem de grăbită. Este cunoscută și relatarea potrivit căreia grosimea liniei trasate pe hartă ar fi acoperit o fâșie de mai mulți kilometri. Dar există o problemă pentru teoria accidentului pur:
înainte de ocuparea teritoriului, Molotov îi descrisese deja ambasadorului german o frontieră care ajungea la Herța, pe Prut.
Prin urmare, prezența Herței în configurația teritorială sovietică nu apare pentru prima dată ca rezultat al unei erori a trupelor aflate pe teren.
Dar traseul frontierei discutat de Molotov cu Germania ajungea la Herța, iar teritoriul a fost apoi ocupat și integrat în URSS.
Prin urmare, nu avem suficiente motive pentru a reduce cazul la o simplă „greșeală de creion”.
14. În 1941 România revine
Situația creată în 1940 nu durează inițial decât aproximativ un an. La 22 iunie 1941, Germania atacă Uniunea Sovietică, iar România intră în război alături de Germania. Armata română recucerește Basarabia, nordul Bucovinei și Herța. Administrația românească este reinstalată. Dar frontul se va întoarce.
15. În 1944 revine Armata Roșie
În primăvara anului 1944, trupele sovietice ajung din nou în regiune. Nordul Bucovinei și Herța revin sub control sovietic. De această dată situația nu mai este temporară. Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944 stabilește restaurarea frontierei sovieto-române potrivit aranjamentului teritorial din 1940. Iar după război problema ajunge în tratatul de pace.
Istoric: Herța rămăsese în Moldova în 1775 și nu aparținuse Bucovinei habsburgice.
În iunie 1940: ultimatumul nu o numește ca revendicare teritorială separată, dar descrierea sovietică a frontierei ajunge la Herța.
După ocupare: URSS o integrează în RSS Ucraineană, împreună cu nordul Bucovinei, în regiunea Cernăuți.
Rezumat
Cazul Herței trebuie separat atât de cel al Basarabiei, cât și de cel al nordului Bucovinei.
Basarabia fusese revendicată de URSS și menționată în protocolul secret sovieto-german din 1939.
Nordul Bucovinei fusese introdus în revendicările sovietice în iunie 1940 și justificat de Moscova prin populația ucraineană și prin ideea unei compensații pentru Basarabia.
Herța nu avea niciuna dintre aceste istorii.
Ea rămăsese în Moldova în 1775, intrase în statul român odată cu Moldova și aparținea în 1940 județului Dorohoi.
Ultimatumul sovietic nu o prezenta drept o a treia revendicare teritorială distinctă.
Dar documentele diplomatice arată că Herța apare în descrierea traseului frontierei sovietice înainte de ocuparea efectivă a teritoriului.
De aceea, explicația potrivit căreia Herța ar fi ajuns în URSS exclusiv printr-o greșeală cartografică este prea simplă pentru ceea ce ne arată documentele.
Documente și surse
Telegrama ambasadorului german Friedrich-Werner von der Schulenburg, Moscova, 26 iunie 1940
Document esențial pentru traseul frontierei discutat cu Molotov; menționează explicit Herța.
Foreign Relations of the United States, Diplomatic Papers, 1940
Documentele diplomatice americane privind ultimatumul sovietic, evacuarea românească și înaintarea trupelor sovietice.
Encyclopedia of Ukraine – „Bukovyna”
Confirmă includerea, la 2 august 1940, a nordului Bucovinei, nordului Basarabiei și unei părți din vechea Românie care cuprindea Herța în regiunea Cernăuți a RSS Ucrainene.
Convenția de armistițiu cu România, 12 septembrie 1944
Articolul 4 restabilește frontiera sovieto-română rezultată din aranjamentul teritorial din 1940.
Tratatul de Pace cu România, Paris, 10 februarie 1947
Documentul fixează în dreptul internațional postbelic frontiera sovieto-română pe baza configurației teritoriale stabilite în 1940.
România revine în nordul Bucovinei și Herța în 1941, URSS revine în 1944, iar în 1947 este semnat Tratatul de Pace de la Paris. Vom separa ocuparea militară din 1940, războiul din 1941–1944 și recunoașterea internațională postbelică a frontierei.