Istoria Moldovei nu înseamnă doar bătălii și domnitori. În spatele multor decizii importante s-au aflat și femei puternice, unele rămase în documente oficiale, altele în tradiția populară. Dar au condus ele cu adevărat armate? Sau legenda a umflat realitatea?
1. Domnița Chiajna – regenta de fier
Chiajna (născută Ana), fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare, a fost soția lui Mircea Ciobanul, domn al Țării Românești. După moartea acestuia, a devenit regentă pentru fiul ei minor, Petru cel Tânăr.
Ce a făcut cu adevărat?
- A condus Țara Românească din umbră între 1559–1568.
- A fost un personaj politic de temut, descrisă de cronici ca „mai bărbată decât boierii”.
- A înființat prima școală domnească din București, în 1552.
A condus o armată? ❌ Nu. Nu există dovezi că ar fi comandat trupe pe câmpul de luptă. Imaginea de „femeie-războinic” e o hiperbolă populară.
2. Ecaterina Lupu – mama domnițelor și stâlpul domniei
Soția lui Vasile Lupu (domn al Moldovei între 1634–1653), Ecaterina a fost o figură discretă dar influentă, mamă a faimoaselor domnițe Maria și Ruxandra.
Ce a făcut cu adevărat?
- A susținut familia în timpul tulburărilor din 1653, când Vasile Lupu a fost înlăturat de Gheorghe Ștefan.
- A participat la apărarea Cetății Suceava împreună cu fiica sa, în timpul asediului în care Timuș Hmelnițki (ginerele ei) a murit.
A condus o armată? ❌ Nu. Niciun document nu arată că Ecaterina ar fi avut funcții militare. Era o mamă curajoasă și susținătoare a puterii domnești, nu o conducătoare de oști.
️ 3. Ruxandra Lupu – domnița prinsă între două lumi
Fiica Ecaterinei și a lui Vasile Lupu, Ruxandra Lupu s-a căsătorit cu Timuș Hmelnițki, fiul celebrului hatman cazac. Căsătoria avea scop politic: întărirea alianței Moldovei cu Cazacii Zaporojeni.
Ce a făcut cu adevărat?
- A fost martoră și posibil participantă simbolică la apărarea Sucevei.
- După moartea lui Timuș, a trăit o viață în umbră – se spune că a murit tânără, probabil la Kiev.
A condus o armată? ❌ Nu. Dar legenda o transformă în simbolul femeii-cetate, care nu se pleacă în fața invadatorilor.
Intre realitate și legendă
Femeile din familia domnitorilor moldoveni nu au purtat armură și nu au comandat armate în sens militar. Dar:
- Au influențat politica și diplomația epocii.
- Au condus din umbră, ca regente sau sfătuitoare.
- Au fost simboluri de rezistență, curaj și onoare.
Istoria scrisă le-a ignorat adesea, dar tradiția le-a transformat în legende.