Am studiat zeci de ani istoria si am ajuns la concluzia ca si la noi si la altii, istoria e scrisa sub umbrela nationalismului, reinterpretata de zeci de ori, daca nu sute, dupa cum dicteaza nevoile. O parte din teza mea e bazata pe intuitie, bun simt si logica, dar asta nu inseamna ca e si adevarata – de multe ori logica nu este echivalenta cu adevarul, dar de obicei ce arata ca un mar, are gust de mar si ii zice mar, este chiar un mar. Am sa plec de la anul 955, de la Bătălia de la Lechfeld, momentul cand viata noastra s-a legat de cea a vecinilor nostri pentru peste 1000 de ani. Voi incerca sa vad faptele asa cum par ele sa fi fost, neluand in calcul ce a zis nici Otto I, dar nici romanii sau maghiarii.
Formarea statului medieval maghiar
Anul 955 pare a fi anul in care maghiarii s-au asezat la casele lor – sa zicem asa – si au plecat spre est, uitand drumul spre vest. Spre deosebire de sursele maghiare care spun că mulți s-au întors acasă, perspectiva germană subliniază că retragerea maghiarilor a fost tăiată strategic. Eu aleg calea de mijloc, ii cred pe ambii, adica nu cred ca au disparut ca personal posibil militar, dar nici ca mai aveau ceva putere sa plece spre Ardeal prea curand, iar fara prada ma indoiesc ca puteau construi orase si armate. Pare mai mult decat improbabil. Dar stim deja ca se apropia Marea schisma, iar distanta dintre Bizant si Roma crestea de la zi la zi. Oare e posibil ca in anul 958, la doar trei ani după Augsburg, o armată maghiară a lansat o campanie masivă împotriva Imperiului Bizantin? Fara ajutor de la Roma? Eu zic ca NU! Mai mult, au fost invinsi si se patre ca nu-i vor avea la inima multa vreme pe maghiari la Constantinopol. Au tot fost invinsi pana la Bătălia de la Arcadiopolis (970), oare doar avarii sau pecenegii au avut o soarta trista?
Ce e mai plauzibil? ”Legiunea Străină” sub steag Papal – asa a pornit vestul catre est, Ardealul a devenit in 300 de ani leagan al maghiarilor din Transilvania. E o parere creata pe logica, date si mai ales pe „legea” acelor vremuri. Viata in Campia Panoniei nu a fost usoara nici atunci si nici acum. Asa ca localnicii au devenit maghiari buni de dus la lupta pe banii Papei. Nu a mers in Bizant, atunci padurile au devenit pasul logic. Când Ștefan cel Sfânt (Vajk) a primit coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000, misiunea lui a fost clară: eliminarea influenței ortodoxe (bizantine) din bazinul carpatic. Gyula cel Tânăr (nepotul celui botezat la Bizanț in 950 ) conducea o formațiune statală în Transilvania și refuza să se supună lui Ștefan și Romei, asa ca a urmat lupta din 1003.
Annales Hildesheimenses (Analele de la Hildesheim) notează sec: „Regele Ștefan a condus o armată împotriva unchiului său, regele Gyula; capturându-l pe acesta împreună cu soția și cei doi fii ai săi, a silit țara lui la credința creștină [catolică]”.
Gesta Hungarorum (Cronica notarului Anonymus): Deși scrisă mai târziu (sec. XII), este singura care dă nume „ciobanilor” sau liderilor locali care s-au opus: Gelu (vlahul), Glad și Menumorut. Multi neaga datele, dar ce le-ar scrie maghiarii daca nu ar fi fost adevarate? Raspunsuri poti gasi 100, dar e greu sa stegi ce nu iti place si sa modifici ce-ti place, ca sa-ti iasa cartile de istorie. Oare sa fie coincidenta ca o Bula Papală l-a numit pe Ștefan titlul de „Apostol”, ceea ce îi dădea dreptul să înființeze episcopii? Eu zic ca NU.
Cucerirea Ardealului a durat pana prin 1211, cand regele Andrei al II-lea al Ungariei îi aduce pe Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei. Teutonii erau „trupele speciale” ale Papei. Ei au început construcția primelor fortificații pe locul unde este acum Brașovul. Inca nu este evident ca Papa avea un mic plan pentru locurile locuite azi de romani? Sașii au fost aduși pentru economie și fortificare. Ei erau „clasa de mijloc” a Europei medievale, aduși special să construiască orașe și să exploateze minele. Valul principal a început sub regele Geza al II-lea (1141–1162), dar a continuat până la 1224. Papa și Regele le-au dat un set de privilegii incredibile pentru acea vreme (Andreanum din 1224 – numit „Diploma de Aur”). Aveau autonomie, bisericile lor raportau direct Papei (sau arhiepiscopului catolic) și erau scutiți de multe taxe dacă ridicau cetăți. Ei sunt cei care au transformat Transilvania în Siebenbürgen (Țara celor șapte cetăți). Povestea secuilor cu alta ocazie, pentru ca trebuie docimentata mai bine.
Deci avem cateva date certe: romanii erau ortodocsi, destul de inarmati daca nu au fost cuceriti rapid, au ramas majoritari si nu prea erau „de incredere” ca sa- inarmezi. Asa au ajuns colonistii in Ardeal, pentru ca evident nu erau suficienti maghiari ca sa poti organiza ceva stabil cu ei. Iar primele orase maghiare au aparut la vest de Dunare, in Esztergom si Székesfehérvár în Transdanubia. Oare la est nu era loc bun? Dar sa trecem peste decenii si sa vedem cine traia in anul 1200 in Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Țara Hațegulu sau Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Moților? Cred ca nu e nevoie de o lectie de istorie ca sa aflam adevarul despre aceste tinuturi din Ardeal. Pana si toponomia s-a pastrat pana azi. Abrud, Mureș sau Someș – sa nu ziceti ca aveau hartile romane si au denumit dupa ele? Ca la vest au aparut Nyék, Megyer, Kürt-Gyarmat, Tarján, Jenő, Kér, Keszi. Sau mai avem si Orosháza, Nyíregyháza si tot asa. Iar de atunci maghiarii si aromanii au trait impreuna, cu bune si cu rele, pana in 1526, cand la Mohács a disparut statul de la vest de Ardeal.
Surse: Britannica – Teutonic Order , Cambridge – Papal Indulgences and the Conversion of Schismatics in Late Medieval Transylvania